Anchetă privind nevoile de formare în e-learning. Perspectiva formatorilor din învătământul profesional si tehnic

În condiţiile unui decalaj important faţă de alte ţări europene sau de Statele Unite ale Americii, România a înregistrat progrese importante în ultimii ani în domeniul utilizării noilor tehnologii în învăţare şi formare profesională. Tot mai multe universităţi, centre de formare, dar şi şcoli sau licee caută soluţii de flexibilizare a ofertelor de educaţie şi formare profesională prin utilizarea noilor tehnologii. Creşterea importantă a numărului de computere cu care au fost dotate instituţiile de educaţie şi formare profesională în cadrul unor proiecte de infrastructură , dar şi lărgirea accesului la Internet din ultimii ani a produs un interes tot mai important asupra modului în care noile tehnologii ar putea fi utilizate în procesul didactic.

Ancheta realizata in cadrul proiectului TOIL în perioada aprilie-mai 2010 pe baza unui chestionar online care a cuprins 450 de formatori și decidenți din domeniul formării profesionale ințiale și continue a aratat urmatoarele:

• Aproape 10% dintre subiecţii investigaţi nu dispun de Internet la locul de muncă, acest fapt punând sub semnul întrebării eventualele dezvoltări ale domeniului e-learning în cadrul instituţie în care lucrează.

• Peste 95% dintre subiecţi declară că Internetul reprezintă un mijloc şi o sursă de informare pentru pregătirea activităţii de predare-învăţare-evaluare.

• Alte scopuri pentru care formatorii utilizează Internetul sunt: comunicare prin e-mail cu caracter profesional sau personal, comunicarea cu elevii sau cu adulţii care învaţă, participarea la diferite forme de învatamant la distanta (cursuri on-line, activitati de formare pentru adulti, desfasurarea unor secvente de cursuri etc.), administrare pagini web a instituţiei , realizarea de reviste online , anuare, publicarea de articole, în scop recreativ (distractie, relaxare, socializare, recreere, amuzament, jocuri), consultarea unor informatii utile (legislatie scolara de ex.), social networking (schimb de opinii, impartasirea de experiente profesionale, consultatii pentru relizarea unor proiecte cu elevii).

• Aproape jumătate dintre subiecţii investigaţi declară că în prezent folosesc componente e-learning în activitatea curentă, iar 42% au avut în trecut cel puţin o astfel de experienţă. Este de asemenea interesant de remarcat faptul că peste 61% dintre subiecţii investigaţi intenţionează să utilizeze e-learningul în viitor. Aceste ponderi relativ ridicate dovedesc un interes înalt al formatorilor din domeniul profesional şi tehnic pentru utilizarea e-learningului în predare/învăţare/evaluare, dar şi o experienţă relativ importantă de utilizare a componentelor e-learning acumulată până în prezent.

• În ciuda unei ponderi relativ ridicate ale celor care au deja experienţe de utilizare a e-learningului în activităţile de formare, doar 16% dintre subiecţii investigaţi se autoevaluează ca deţinând competenţe relevante în acest domeniu.

• Cel mai frecvent menţionate abilităţi tehnice pe care subiecţii ar dor să şi le perfecţioneze sunt: utilizarea unor instrumente de editare a materialelor audio-video (92,2%), utilizarea portofoliilor electronice (91,8%), crearea unui wiki (91,5%), utilizarea unor instrumente de stocare şi prezenare a imaginilor (91,5%), utilizarea unor platforme de învăţare (90, 5%)

• Interesul pentru activităţi de perfecţionare în aria pedagogică este de asemenea foarte ridicat, peste 90% dintre subiecţi exprimându-se în favoarea unor eventuale stagii de formare în aceste domenii.